Monday 19 March 2012

Credeam că e hidroforul de vină…

Anul trecut, am trecut printr-o experienţă cel puÈ›in amuzantă. In timp ce făceam baie, apa a încetat brusc sa curgă. IniÈ›ial, credeam ca e vreo gluma proasta din partea fratelui meu dar când am ieÅŸit din baie si l-am întrebat, a zis ca el nu a făcut nimic.

Bun. Rămâne aÅŸa. In zilele următoare pe când tata se spăla, apa se opreÈ™te si la el. Deci, intr-adevăr fratele meu nu făcuse nimic pentru ca eram amândoi in sufragerie când ne-a întrebat tata. In ordine, acum era momentul sa luam niÈ™te masuri referitor la subiect. Tata coboară in pivniÈ›a si se uita la hidrofor. Îl si desface puÈ›in dar nu reuÈ™eÈ™te sa depisteze cauza. Mai meÈ™tereÈ™te pe langa el un timp dar apoi se decide sa cheme un instalator întrucât ceea ce È™tie el despre hidrofoare nu e suficient pentru a rezolva problema. Si uite aÈ™a caută in Pagini Aurii si găseÈ™te un instalator. Îl suna si rămâne stabilit pentru a doua zi sa vina.

După cum le fusese vorba, instalatorul se prezintă in ziua următoare la ora zece dimineaÅ£a la poarta noastră. Tata îl conduce in pivniţă si omul se apuca de treaba. Verifica È›evile, verifica È™uruburi, furtunuri.. tot! când baga in priza, sesizează un mers cam ciudat al motorului. Era ca si cum se forÈ›a sa împingă apa spre bucătărie si celelalte camere. Omul e intrigat acum si se apuca sa desfacă hidroforul, ajungând curând la semeringuri, la bazin, la butelie si alte componente ale „piesei”. Nu observa nimic neobiÅŸnuit ci din contra, totul pare aÈ™a cum ar trebuie sa fie.

 Si atunci, care e problema sau mai bine zis, unde? Instalatorul mai verifica incă o data amănunÈ›it hidroforul si ajunge la aceiaÈ™i concluzie: nu e el cauza. Un moment, atât tata cat si omul nu spun nimic, ci doar se gândesc la tot. Ulterior, meseriaÈ™ul vine cu o idee: sa iasă afara sa verifice conductele. Tata e de acord.

Părăsesc pivniÈ›a si merg la ÅŸanÅ£ul unde sunt È›evile îngropate. Omul se apleacă cu urechea de pământ dar zice ca nu aude nimic, nici o trepidaÈ›ie pe care È›evile o fac de obicei atunci când apa trece prin ele. Tata e deznădăjduit; nu È™tie ce se întâmpla sau de ce. Pe urma, instalatorul zice ce una dintre È›evi ar putea fi înfundata si asta sa fie cauza. După cum e lesne de înÅ£eles, nu poate afla asta decât…săpând până la ele. Si aÈ™a face! Omul ia hârleÈ›ul si se apuca de munca.

După vreo jumătate de ora, ajunge in sfârÈ™it la ele. Ii spune tatei sa dea drumul din nou la hidrofor si el coboară in acel ÅŸanÅ£, lipindu-ÅŸi iar urechea de È›evi. AcelaÈ™i rezultat: apa pare ca vrea sa vina dar ceva o opreÈ™te. Omul urmăreÈ™te conductele si la prima dintre garnituri, ia o cheie si o desface. Când face asta, surpriza pentru toÈ›i: sita era înfundată de nisip. AÈ™adar, aceasta era motivul; nisipul acumulat acolo împreună cu alte gunoaie mici împiedicau apa sa vina si sa urce in sus pe È›evi. Singura noastră întrebare acum era: cum a ajuns acel nisip acolo? Si mai ales, cum în acea cantitate mare de oprea apa…?

 Ce sa mai spun? Când e sa-ti meargă rău, iÈ›i merge frate…


hidrofor, hidrofor

No comments:

Post a Comment